Imprimă această pagină

Evenimentele on-line, oferite de Centrul Cultural Pitești în perioada 27-31 iulie

July 23, 2020
Scris de 

Centrul Cultural Pitești vă oferă în perioada 27-31 iulie, o nouă serie de evenimente cultural-educative, care pot fi urmărite exclusiv online, pe pagina oficială de Facebook a instituției și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro):

Prelegerea cu tema Simplitatea și Puritatea, Trăsături ale Culturii Românești, susținută de conf. univ. dr. Marius Andreescu, în cadrul proiectului cultural-educativ „Cultură și Credință în Societatea Contemporană”.

“În spaţiul românesc cultura ca „era să fie” a rămas la nivelul existenţei individuale, adică a personalităţilor culturale, fără a avea deschiderea, respectiv posibilitatea universalului, aşa cum s-a întâmplat şi se întâmplă cu marile culturi ale lumii. O astfel de constatare nu are prin ea însăşi un aspect minimalizator la adresa creaţiei culturale şi spirituale româneşti şi cu atât mai puţin unul denigrator.

Se întâmplă în acest spaţiu mioritic ca fiinţa culturală să fie pe deplin prezentă, chiar dacă rămâne ancorată fie în sensibilul individual al limbii române, fie în creaţiile unor mari oameni ai culturii române, care tocmai prin individualitatea lor au generat permanenţa şi au putut defini un întreg spaţiu geografic ca fiind şi unul cultural, deşi nu neapărat regăsit în universalitatea culturii umane. Într-un fel sau altul această constatare este valabilă şi pentru marile culturi europene, care înainte de a se manifesta prin dimensiunea spirituală şi în plan universal, există la nivelul unor individualităţi care şi-au pus amprenta asupra unei întregi epoci. Spaţiul şi obiectul acestui studiu nu ne permit o dezvoltare mai amplă a acestei idei, dar trebuie să amintim că în Anglia „omul exemplar” al culturii a fost şi rămâne Shakespeare sau în Germania Göthe.

Pornind de la constatările unor celebri gânditori români şi ne referim în mod deosebit la Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Marin Voiculescu sau Constantin Noica „oamenii exemplari” ai culturii române au fost şi rămân Eminescu („omul deplin al culturii româneşti, cum spunea Noica”) şi Brâncuşi.

În contextul amintit se poate afirma că în decursul istoriei poporului român, în plan cultural principala dihotomie este aceea între „eternul” simţirii româneşti şi al sentimentului românesc al fiinţei regăsit cu predilecţie în cuvintele limbii române, dar şi în creaţia populară, iar pe de altă parte „istoricul” altfel spus, formele spirituale, abstracte, de natură ştiinţifică sau filosofică în care să se regăsească fapte ale culturii şi care prin aceasta să aibă caracterul de universalitate. Cultura în dimensiunea sa existenţial ontologică şi nu numai a încercărilor prin fapte culturale trebuie să aibă dimensiunea universalităţii sau cel puţin posibilitatea de a accede la un astfel de criteriu.

Esenţa, fundamentul creştin care exprimă totodată autenticul existenţei tradiţionale româneşti este reprezentat în cultura română de două valori fundamentale: simplitatea şi puritatea, altfel spus smerenia şi nu umilinţa ca dimensiune particulară existenţială a omului în spaţiul creştin românesc . Foarte frumos spunea Părintele Teofil Părăian: „Omul smerit este omul pur şi simplu”. Este vorba de smerenia ţăranului faţă de Dumnezeu, faţă de oameni, faţă de toată firea zidită şi în raport cu sine. Pe acest fundament se poate construi o cultură adevărată, creştină, ancorată într-o existenţă autentică.

Mari creatori de cultură români și filosofi ai culturii, precum Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu, Nichifor Crainic și mulți alții au dat expresie teoretică sau sensibilă acestor trăsături ale unicității culturii române. Acestea sunt câteva aspecte pe care intenționăm să le dezvoltăm în expunerea noastră”, precizează Marius Andreescu.

 

Medalionul cu tema Mircea Bârloiu…

 

Medalionul cu tema Mircea Bârloiu, un artist al paradoxului, susținut de poeta Denisa Popescu, în cadrul proiectului cultural-educativ “Gânduri, rostiri, scrieri”, avându-l invitat pe artistul plastic Mircea Bârloiu.

“Piteștean, absolvent al Institutului de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din București, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și președinte al Filialei Pitești a acesteia, în perioada 1990-1998, Mircea Bârloiu s-a remarcat atât în țară, cât și peste hotare.

Atributele care-i definesc parcursul artistic sunt fețele unui paradox. Pe de o parte, Mircea Bârloiu este un grafician de forță, pentru care esențializarea, reducerea materiei, a substanței la elementele sale constitutive reprezintă o victorie a rațiunii, a minții care gândește și se gândește pe sine în raport cu lumea și cu Universul. Semnificative sunt, din acest punct de vedere, seriile tematice dedicate anatomiei umane în dinamica ei, pornind de la spartani și amazoane și sfârșind cu răstignirea lui Iisus Hristos. Aici, crucea însăși este vitală pentru structura compoziției, ea sugerează o filiație mai înaltă, apartenența la Cosmos, dar în datele omenești recognoscibile.

Pe de altă parte, Mircea Bârloiu este un luxuriant și un mare iubitor de detaliu și de culoare. Culoarea este, într-adevăr, un pretext pentru formă, dar, chiar și așa, el reușește s-o îmbogățească, să-i confere identitate, s-o facă să existe prin ea însăși.

Mircea Bârloiu a predat zeci de ani la Liceul de Artă ”Dinu Lipatti” din Pitești. Generațiile pe care le-a format îi sunt, și astăzi, recunoscătoare. Le-a stat alături tinerilor la început de drum, girându-le ieșirile în fața publicului cu prestigiul numelui său.

Ultima expoziție personală, vernisată la începutul acestui an, a făcut valuri. Este vorba despre 18 lucrări, care-o înfățișează pe Regina Maria, în diferite ipostaze, lucrări de care Casa Regală a României s-a arătat interesată”, subliniază Denisa Popescu.

Prelegerea cu tema Oameni și păduri în Evul Mediu, susținută de redactorul-șef al revistei-document Restituiri Pitești, dr. în istorie Marin Toma, în cadrul proiectului cultural-educativ, sub genericul “Istorie și istorii cu Marin Toma”.

“Credem că în ceea ce privește lemnul în Evul Mediu, a separa în discursul despre păduri aspectul material de cel simbolic presupune o provocare greu de depășit de către istorici. Și nu suntem siguri că e cu adevărat necesar. Putem aborda lumea practică a lemnului (lucrările silvice, statutul pădurilor și drepturile lemnului, alte abordări economice), precum și cea a imaginarului acestuia: vocabularul, numele de persoane și de localități, texte scrise, embleme, imagini, etc. Pentru Evul Mediu, lemnul era un material viu și cu toate că era mai puțin rezistent decât metalul și piatra, era considerat mai pur, mai nobil, mai apropiat de om: lemnul trăiește și moare, suferă de boli și are defecte. Până către perioada de final a Evului Mediu, când asistăm la triumful definitiv al pietrei, în pofida numeroaselor incendii, tot ce era ridicat din lemn, era reconstruit tot din lemn. Metalul (adus din adâncuri și trecut prin foc – marele dușman al lemnului) era mai mult sau mai puțin infernal și era, în privința uneltelor, îmblânzit prin folosirea unor cozi din lemn”, spune Marin Toma.

 

Recital de muzică folk-pop Stelian Necșoi

 

Prezentare de carte și recital de muzică folk-pop, oferite de scriitorul, artistul plastic și cantautorul Stelian Necșoi.

„Cine este stelian necșoi (scris intenționat cu minuscule, nu cu majuscule)? E un om. Simplu, cu o mulțime de defecte, dar care simte altfel lumea (un alt defect al meu). Un om care vrea să își tot depășească limitele și condiția umană, socială, profesională. Un om care râde și plânge foarte ușor (oare e de bine asta?) un om care iubește frumosul, florile, copiii, animalele, poezia, muzica, desenul. Cine sunt eu? Sunt doar un om... Citiți-mă, priviți-mă, ascultați-mă și veți afla cine este acela care se înclină în fața dumneavoastră și semnează "stelian n ", se recomandă Stelian Necșoi, profesor de limba și literatura franceză-română, consilier superior la Consiliul Județean Argeș. Stelian Necșoi este coautor al unei Culegeri de exerciții de limba franceză pentru elevii de clasa a V-a (2003), a tradus romanul “Ultima grimasă” de Jacques Bruyas (2007) și este autorul cărților “Copilărie, dulce poezie” (volum de poezii pentru copii, 2017), “Zbor frânt” (volum de proză scurtă, 2018), “Lumea – oglinda sufletului meu”, album desene, 2019), “Iubire rătăcită-n vers”, (volum de poezii de dragoste, 2019), “Povestiri și povești (pentru copiii din noi)” ( volum de povești, 2020).

Cenaclul Armonii Argeșene (varianta minimală online), manifestare coordonată de redactorul-șef al revistei literare Cuvântul Argeșean, scriitorul Nicolae Cosmescu, avându-l invitat pe fotoreporterul și poetul Alexandru Oprea.

“Alexandru Oprea, legenda absolută a fotoreportajului argeșean postbelic, de câțiva ani cochetează și cu poezia! Și o face atât de bine, motiv pentru care a fost imediat invitat colaboreze cu revista Cuvântul Argeșean și cenaclul acesteia. A acceptat, devenind membru fidel al echipei redacționale.

Poeziile sale, scrise în manieră clasică, sunt fascinante. Ascultându-le în lectura autorului, veți descoperi la acesta un alt talent neștiut până acum, cel de recitator de mare clasă”, sunt considerațiile exprimate de Nicolae Cosmescu.

Prelegerea cu tema Timp și Timpuri

 

Prelegerea cu tema Timp și Timpuri, oferită de profesorul, scriitorul și eminescologul Lucian Costache, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Teme culturale în emoții raționale”.

“Trăiască Nația!

Repetăm salutul lui Eminescu, amintindu-vă că răspunsul este: Sus cu dânsa! Pentru că nația suntem noi toți, împreună și fiecare, cu frumoasa noastră limbă română, cu istoria noastră comună, cu felul nostru de a gândi și simți, și cu Țara întreagă, creștină și regală, dintre Tisa și Nistru.

După Cutia cu bijuterii, Starea de cuvânt și Zakazakazakaz, vă propun în cadrul Temelor culturale inițiate de Centrul Cultural Pitești, Emoții raționale, o preocupare constantă a subsemnatului Lucian Costache, timp de 45 de ani profesor de Limba și Literatura Română, o temă de scriitor: Timp și Timpuri, adică cele două dimensiuni ale existenței oricărei ființe, a oricărui lucru, de la bobul de pulbere, de colb, la stelele luminătoare și galaxii.

E un prilej de a vă citi câteva texte despre concasorul acesta nemilos și tâlhar, numit Timp, și despre relativele lui întrupări, numite Timpuri. Vă voi cere permisiunea să spun câte ceva despre timpul și timpurile Școlii, domeniu despre care cred că am câștigat dreptul exprimării unei opinii. Mă voi baza și pe recenta carte a lui Mircea Platon, Deșcolarizarea României (Ideea Europeană, București, 2020), dar și pe experiențele consemnate în scris, adică asumate de autori și nu doar la colț de stradă sau prin consilii profesorale fără niciun efect concret sau măcar teoretic. Dar tema pe care nu o voi pierde din vedere este, deasupra, Timp și Timpuri”, spune Lucian Costache.

Noul proiect de dezvoltare personală, sub genericul Lumea interioară între mit și știință, coordonat de promotorul cultural Alexandra Grigorescu, prima ediție având tema Conștiința umană între știință și spiritualitate, invitată lector univ. dr. Lucia Neagoe, de la Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie, din cadrul Universității Pitești.

“Pasionată de descoperirea esenței, a binelui, adevărului și frumosului, Lucia Neagoe a pornit acum 20 de ani într-o călătorie de descoperire a propriilor profunzimi ale sufletului, căpătând atât o înțelegere profundă cât și o vastă experiență practică în ceea ce privește diverse aspecte sau căi ale dezvoltării umane și spirituale: psihologie transpersonală, programare neurolingvistică, șamanism, Reiki, Theta Healing, shivaism cashmirian, dans sacru, meditație în mișcare. Încă din 2009 însoțește alți căutători pe drumul către ei înșiși, publicând sute de articole de dezvoltare personală și spiritualitate”, spune Alexandra Grigorescu despre invitata ei.

Recital muzical susținut de eleva Maya Bold, de la cursul de actorie coordonat de artistul Robert Chelmuș la Centrul Cultural Pitești, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Robert Chelmuș și Trupa de Teatru Robertto”.

“Maya Bold, acum în vârstă de 11 ani, este un copil dedicat culturii locale, mai ales folclorului și tradițiilor populare, și vine să ne prezinte din tot sufletul rodul muncii ei. La cursul de actorie vine de la vârsta de 8 ani, iar acum, din respect pentru folclorul muntenesc, poartă un costum popular vechi de 150 de ani, moștenit de la străbunica ei”, spune Robert Chelmuș.

 

 

 

255 Vizualizari
We use cookies to improve our website. Cookies used for the essential operation of this site have already been set. For more information visit our Cookie policy. I accept cookies from this site. Agree