Marțea Luminată/Marțea albă
Marțea din Săptămâna Luminată poartă denumirea de Marţea Albă. Este bine ca în această zi să nu se lucreze, să nu se spele rufe, fiindcă ni se albește părul, să nu se calce ori să se facă curat prin casă. Se va da de pomană pentru cinstirea memoriei morţilor.
De asemenea, Marți, în Săptămâna Luminată, au loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor, potrivit basilica.ro
Urmează al doilea Agneț care este uscat și sfărâmat după o rânduială specială. Dupa aceea este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar Este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtășirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.
Miercurea Luminată
Miercurea Luminată poartă popular numele Sfânta Mercurie. Ca și vineri este zi cu harți, deci se poate mânca de dulce. Tradiția populară spune că în Miercurea Luminată bărbații pleacă să muncească la câmp, dar femeilor le este interzis să practice astfel de munci. Ar însemna „nunta șoarecilor”, conform unei superstiții, și vor atrage doar ghinion în casa lor, până la sfârșitul anului, în sensul că nu vor avea ce să pună pe masă.
Joia Luminată/Joia Verde/Joia Rea
Este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele, dar cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea” cere un ritual al morţilor. De aceea, 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete ale casei, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea Luminată
Vinerea din Săptămâna Luminată poarta numele de Vinerea Scumpă sau Fântânița. Biserica sfințește iarăși fântânile, dupa slujba de seară. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Dacă dăm crezare legendelor, acestea spun că Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, fiindcă acea apă era dătătoare de viată.
Sâmbăta Luminată
Este prima zi de sâmbătă de după Paști denumită și Sâmbăta Sfântului Cuvios loan şi a ucenicului Sfântului Grigorie Decapolitul. Sfântul Grigorie, împreună cu Sfântul Ioan şi cu Sfântul Iosif Imnograful au plecat în Bizanţ. Acolo mergeau prin cetăți pentru a cinsti sfintele icoane.
Sfântul Iosif a fost trimis de Sfântul Grigorie la creștinii din Roma, însă a fost prins în insula Creta și întemnițat. La scurt timp sfântul Grigorie a trecut la cele veșnice. Sfântul Iosif a fost eliberat, petrecându-și restul zilelor alături de Sfântul Ioan. După moartea lui, a zidit o biserică aproape de Bizanț, unde a adus moaștele lui Ioan și Grigorie.
În Sâmbăta Luminată nu se face parastas, dat fiind că morții vor fi pomeniți la slujba de Paștele Blajinilor, luni, de după Duminica Tomii (sărbătorită la o săptămână după Paște).
În această perioadă credincioşii nu îngenunchează și nu fac mătănii, doar se închină. Se spune că Domnul Iisus nu ne vrea în umilință, ci vrea să ne îndreptăm și să biruim asupra păcatelor noastre.
Slujbele Bisericii sunt altfel față de cele din restul anului. Toate cântările şi citirile din această perioadă a Săptămânii Luminate se referă direct la Învierea din morţi a Mântuitorului. Creştinii salută cu „Hristos a Înviat”, iar de la Înălţare, cu „Hristos S-a Înălţat”. Li se răspunde cu „Adevărat a Înviat” şi „Adevărat S-a Înălţat”.
Un alt obicei este ca până la Marele Praznic al Pogorârii Duhului Sfânt, miercurea și vinerea să fie dezlegare la pește.”
În săptămâna care urmează imediat după Paște, nu este păcat să se spele hainele în zilele de miercuri, joi şi sâmbătă. Luni și marţi sunt considerate tot zile de Paște, urmând ca vineri să se sărbătorească Izvorului Tămăduirii.
