O cheamă Roxana, locuiește în București și are două fetițe. Cea mare, care în această vară termină clasa a VIII-a, suferă de epilepsie și de un retard pe partea de vorbire. Este un copil cu probleme medicale pe care Roxana l-a încadrat cu greu atât la grădiniță, cât și la școală.
Povestea fetiței bolnave începe încă din momentul în care se afla în burta mamei. Roxana povestește că și-a făcut toate analizele necesare și nu a ieșit nimic în neregulă cu fetița. Când cea mică a împlinit însă 5 luni de viață, a făcut prima criză de epilepsie…
În ciuda predicțiilor medicale că fetița ei nu va merge niciodată și va fi imobilizată la pat, Roxana a luptat, ajungând să își aducă micuța aproape de normallitate. Însă, noi probleme au apărut când a dat-o la grădiniță, acolo unde educatoarele nu i-au acordat atenția necesară, Roxana luându-și copilul acasă după perioade de izolare sau după ce a fost lovită de alți copii.
A venit și vremea școlii unde Roxana a mers la cursuri cu fetița ei, stând în bancă, alături de ea, zi de zi, până la terminarea orelor. Copila a avut o materie adaptată nevoilor ei pe perioada gimnaziului însă, urmează examenul de Evaluare Națională iar aici apare o problemă mare. Roxana se teme că fetița ei va fi obligată să rezolve aceleași exerciții ca un copil normal, lucru care îi provoacă mari frici legate de viitorul copilei. La ce școală va ajunge? Ce se va întâmpla cu ea?
Femeia și-a spus of-ul pe Facebook și așteaptă un ajutor din partea statului român, pe care l-a cerut, dar nu știe încă dacă o să și apară…
