Etimologic vorbind, cuvântul ”soacră” provine din limba latină: socra (= socrus). De obicei, cuvântul este asimilat cu un lucru nu foarte plăcut, soacra (mama ginerelui sau norei), fiind un personaj cicălitor, critic și veșnic nemulțumit față de persoana cu care i s-a căsătorit copilul. Ei bine, nu toți văd soacrele ca pe un lucru rău! În Rusia, de exemplu, s-au pus bazele unui monument pentru soacre. Aici, la fel ca și în alte țări în care a fost aleasă o zi a soacrei în calendar, aceasta este văzută ca un pilon de bază al familiei nou înființate, atât din punct de vedere al stabilității, cât și al sprijinului pe care îl aduce tânărului cuplu.
”Ziua soacrei” a fost sărbătorită pentru prima dată în Franța, în anii 1980. A fost creată ca o expresie a respectului și a recunoștinței unei nore sau a unui ginere față de mama soțului, sau a soției, pentru prezența, interesul și ajutorul ei în creșterea copiilor, întreținerea gospodăriei comune, soluționarea problemelor etc.
Inițial, sărbătoarea a avut un caracter mediatic, dar acum este tratată din ce în ce mai mult în Europa ca o sărbătoare importantă a familiei.
În Polonia, Ziua Soacrei este sărbătorită pe 5 martie, în Rusia pe 3 martie, iar în Brazilia pe 28 aprilie.
În Statele Unite ale Americii, Ziua Soacrei este sărbătorită în a patra duminică a lunii octombrie, începând din anul 2002, alături de Ziua Națională a Bunicilor.
