Celebrul vizionar american Edgar Cayce, cunoscut pentru lecturile sale spirituale și profețiile controversate, este asociat, potrivit site-ului lovendal.ro, cu o versiune diferită a rugăciunii „Tatăl Nostru”.
Conform acestei surse, într-una dintre lecturile sale, Cayce ar fi prezentat o formă alternativă a rugăciunii creștine, despre care se afirmă că ar fi fost transmisă inițial apostolilor. Textul pune accent pe ideea de călăuzire divină și pe nevoile zilnice ale omului, formulând cererile într-un mod ușor diferit față de varianta consacrată:
TATĂL NOSTRU CARELE EŞTI ÎN CERURI
SLĂVEASCĂ-SE NUMELE TĂU
VIE ÎMPĂRĂŢIA TA, FACĂ-SE VOIA TA,
PRECUM ÎN CER, AŞA Şl PE PĂMÂNT.
DĂ-NE NOUĂ, PENTRU MÂINE, CU CE SĂ ÎMPLINIM
TREBUINŢELE TRUPULUI NOSTRU.
IARTĂ-NE NOUĂ PĂCATELE NOASTRE PRECUM Şl NOI
IERTĂM CELOR CE NE-AU GREŞIT Şl NE GREŞESC.
FII CĂLĂUZA NOASTRĂ ÎN VREMURILE GRELE,
DE FURTUNĂ Şl ISPITĂ.
DU-NE PE CALEA CEA DREAPTĂ
ÎNTRU IUBIREA NUMELUI TĂU.
Această interpretare elimină formularea clasică „și nu ne duce pe noi în ispită”, fiind înlocuită cu o perspectivă în care Dumnezeu este văzut exclusiv ca un ghid și protector în fața încercărilor vieții. Astfel, accentul cade pe sprijinul divin în „vremuri grele, de furtună și ispită” și pe îndrumarea spre „calea cea dreaptă”.
Totuși, articolul citat subliniază și o poziție critică față de astfel de reinterpretări. Se atrage atenția că niciun om nu ar avea autoritatea de a modifica un text sacru precum „Tatăl Nostru”, considerat fundamental în tradiția creștină. Limitările umane și imposibilitatea de a înțelege pe deplin voința divină sunt invocate ca argumente pentru păstrarea formei originale a rugăciunii.
În același context, este oferită și o interpretare teologică a versetului controversat, sugerând că expresia „nu ne duce pe noi în ispită” ar putea fi înțeleasă ca o rugăminte adresată lui Dumnezeu de a ne proteja de influența răului, și nu ca o atribuire directă a ispitei divinității.
